sâmbătă, 29 octombrie 2011

Mamaliga - connecting people

Gurmand cum ma stiti si mare iubitor de mancare traditionala romaneasca, nu as refuza niciodata o tochitura moldoveneasca. Tochitura care nu poate fi completa fara celebra mamaliguta, celebra in putine tari si o necunoscuta totala pentru majoritatea.

Chiar prima data cand am cumparat ingredientul magic, punguta cu polenta, tipul de la casa a simtit nevoia sa-si satisfaca o curiozitate care-l macina
de multa vreme:
- Ce faceti fratilor cu polenta asta?
- Pai ce sa facem, mate, o fierbem cu apa si o mancam. (Uneori cu ceapa, ca-n reclama)
- Aaaa, si puneti si zahar, nu? Ca un fel de prajitura...

- Mmmm, nu chiar. Mai degraba cu sare si tine loc de paine.
- Aha... Poate o sa incerc si eu. Poftiti restul si chitanta. O zi frumoasa!

Nu stiu daca tipul chiar a mers atat de departe incat sa puna in aplicare reteta (care nu e chiar asa usoara precum pare), dar macar cultura lui generala a avut de castigat :)

                                                  Sursa foto: http://www.reteteculinare.ro/

Episodul doi pe care vreau sa vi-l povestesc s-a petrecut saptamana asta, la firma. Eram in pauza de masa, la bucatarie, pregatit sa devorez portia de tochitura pe care o incalzisem si imi desfata papilele gustative. Langa mine se asaza un coleg cu care de obicei nu schimbam mai mult de un salut amical.
- That yellow thing you eat there, it's from corn, right?
- Yes...
- Mamaliga, right?
- Yes!
- You're from Romania, right?
- Yes!
- My mother used to make that when I was young. My wife doesn't know how to do it though. I'm from Moldova!

Incet-incet am trecut de discutiile despre mancare, apoi am vorbit despre istoria comuna a celor doua tari, de la Stefan cel Mare pana la cel de-al doilea razboi mondial, el a avut ocazia sa-si etaleze cele cateva cuvinte pe care le stie in limba romana si am purtat pe alocuri o discutie bilingva(in rongleza, ca sa zic asa). A fost o discutie pe cat de neasteptata, pe  atat de placuta.

Tare bine ar prinde un restaurant romanesc in Sydney, pentru pofticiosi, nostalgici si curiosi deopotriva!

G'day, mates!

P.S: Saptamana viitoare poate facem un bors, sa mai legam alte prietenii :)

5 comentarii:

  1. Hehehe! Ma distrat! Acusi va fi inca un moldevean (de fapt moldeaveanca) in bucataria de la firma ta! Vorbind de mamaliga, chiar azi vom face peste prajit cu mamaliga! Yum Yum!

    RăspundețiȘtergere
  2. Apropo, ti-e dor de Moldova? De Iasi? Noua ne e un pic :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Am fost in Iasi anul acesta in Februarie si Septembrie asa ca nu prea. Sincer sa fiu in general imi este dor the familie si prieteni decat de locuri! Locuind in afara Romaniei de 14 ani m-am cam detasat de locuri! Cat despre mancare.... mama locuieste cu noi de 1 an si jumatate asa ca avem des mancaruri moldovenesti Yum Yum :-)....

    RăspundețiȘtergere
  4. Bai kaza bai...degeaba restaurant romanesc in Sydney, mai degraba o crasma serioasa :D...parerea mea. Si zic ca http://www.youtube.com/watch?v=y3kf1TZM5BU&feature=related ar merge de minune poate chiar si cu o tochitura d-aia moldoveneasca :))

    RăspundețiȘtergere