miercuri, 2 noiembrie 2011

Stiri sportive

Australienii iubesc sportul! Lucrul asta mi-a fost spus inca de la interviul pentru angajare. Tot atunci am fost si prevenit ca sporturile aici sunt un pic diferite. Dar pasiunile sunt aceleasi ca peste tot. Poate chiar mai intense.

Cel mai popular sport este tot fotbalul(footie). Numai ca aici sunt vreo 4 sporturi care se incadreaza in categoria asta - Australian Football League, Rugby League, Rugby Union si A-League. Sportul "rege" de la noi e mai putin popular, organizatorii fiind nevoiti sa mute meciurile in lunile de vara, pentru a avea o audientea decenta(o echipa de soccer aduna in zilele bune 15.000 de oameni, in timp ce numarul mediu de spectatori in cazul celorlalte este de peste 30.000).
Am fost si eu la primul meci din acest sezon al celor de la Sydney FC. Atmosfera frumoasa, o mare de tricouri albastre, destul de multe locuri goale, fotbal destul de slab(fusesem prevenit, n-am voie sa ma plang), o "galerie inimoasa" si "un meci in care adversarii si-au dorit mai mult victoria". Spre sfarsitul meciului, s-a intamplat un lucru la care nu ma asteptam. Din senin, au inceput sa zboare un numar considerabil de pahare pline cu bere catre o zona a tribunei de unde am vazut apoi indepartandu-se cativa politisti murati bine de tot. Am avut norocul sa fiu la loc ferit. De data asta...
N-am inteles nici acum motivul pentru care, dupa ce ai stat la o coada considerabil de mare si ai PLATIT un pret mult mai mare decat de obicei pentru un pahar de bere, ti s-a parut o idee buna sa-l arunci inspre politisti, asigurandu-ti astfel o iesire inainte de termen de la meci si o discutie cu fortele de ordine, pentru ca au venit imediat intaririle. Dar mai am timp sa inteleg.

Sursa foto: pyrmontvillage.com.au
Cu toate astea, Revelionul sportiv in Australia nu coincide cu finala AFL sau Rugby League, nu e nici in timpul campionatului mondial de rugby(daca ar fi fost, ar fi avut parte de un revelion foarte trist anul acesta) sau in timpul Australian Open. Acest revelion vine in fiecare an pe 1 Noiembrie, la miezul zilei si asa se intampla inca din 1861. Este vorba despre Melbourne Cup, "a race that stops a nation". Este o cursa de cai despre care TOATA LUMEA vorbeste cu 2-3 zile inainte, TOATA LUMEA se pregateste si se gateste pentru asta(mie mi-au facut ziua mai frumoasa palariile astea) si TOATA LUMEA pariaza(exista chiar si case de pariuri mobile in ziua cursei). Urmeaza apoi cursa care dureaza un pic mai mult de 3 minute si perioada de dupa, in care se stabileste clasamentul si care uneori dureaza mai mult decat cursa in sine. Apoi, petrecerea poate incepe!! Din timp, daca a doua zi se lucreaza :)
Vedeti ceva asemanari cu celebra noapte de la "cumpana dintre ani"?
Si mai e ceva la cursa asta - niciodata nu castiga favoritii. Asa ca m-am bucurat degeaba cand am vazut ca pe biletul meu era calul cu sansele cele mai mari. Poate la anul am mai mult noroc!

Si daca e prea cald pentru fotbal sau curse de cai, exista intotdeauna cricket-ul sau surfing-ul. Si poate si altele pe care nu le-am descoperit inca.

G'day, mates!

luni, 31 octombrie 2011

Let's tell Facebook where to go!

Am ales sa postez urmatoarele linkuri aici pentru a nu risca sa mi se inchida contul de Facebook pentru ca ii fac anti-reclama si sa ajung pe Google+ unde inca n-am o "viata sociala" activa. Bine, nici nu e prea multa lume pe-acolo, nu e numai vina mea :)


Nu cred ca e vreun pericol sa mi se inchida contul doar din cauza asta. De fapt, devoratorul de publicitate din mine a ramas placut impresionat de aceasta emisiune. La rubrica "The Pitch", copywriteri renumiti pentru creatiile lor se pun in slujba telespectatorilor cu idei nastrusnice. Ceva gen HappyFish sa zicem. 
Iata mostra numarul doi:


G'day, mates!

sâmbătă, 29 octombrie 2011

Mamaliga - connecting people

Gurmand cum ma stiti si mare iubitor de mancare traditionala romaneasca, nu as refuza niciodata o tochitura moldoveneasca. Tochitura care nu poate fi completa fara celebra mamaliguta, celebra in putine tari si o necunoscuta totala pentru majoritatea.

Chiar prima data cand am cumparat ingredientul magic, punguta cu polenta, tipul de la casa a simtit nevoia sa-si satisfaca o curiozitate care-l macina
de multa vreme:
- Ce faceti fratilor cu polenta asta?
- Pai ce sa facem, mate, o fierbem cu apa si o mancam. (Uneori cu ceapa, ca-n reclama)
- Aaaa, si puneti si zahar, nu? Ca un fel de prajitura...